Cauzele si simptomele atacului de panica

Atacul de panica si tulburarea de anxietate

In secolul vitezei si al stresului de zi cu zi, tot mai multa lume se confrunta cu atacuri de panica, uneori fara a constientiza, iar cei care isi dau seama, de multe ori nu recunosc, de teama sa nu fie judecati sau sa para slabi si vulnerabili.

Am ales sa abordez acest subiect, deoarece m-am confruntat 2 ani de zile cu atacuri de panica si tulburari de anxietate, am mai scris eu cate ceva in articolul despre mersul la psiholog. A fost o perioada dificila, care m-a speriat si m-a pus pe ganduri, care m-a scos din ritmul meu alert, insa, intr-un final, tot raul a fost spre bine, pentru ca mi-am schimbat stilul de viata si am invatat sa pun mai mult pret pe mine. Si, in momentul in care am depasit aceasta etapa si am inceput sa vorbesc despre atacurile mele de panica, mare mi-a fost mirarea sa aflu ca multe persoane din jurul meu, unele chiar apropiate, se confruntau cu aceeasi problema, dar o ascundeau.

Ce este atacul de panica si cum se manifesta

Atacul de panica este un episod de teama accentuata, care se declanseaza brusc si care iti lasa impresia ca esti pe cale de a pierde controlul. Dureaza, de regula, pana la 15 minute, iar primele minute sunt intense si iti provoaca un mix de stari si senzatii si nu, nu vorbim de senzatii tari:), ci de unele extrem de neplacute. Trebuie retinut ca atacul de panica NU este periculos, chiar daca, pentru moment, ai impresia ca totul se naruieste in jurul tau.

Printre simptomele pe care le manifesta o persoana care are un atac de panica (da, da, le-am avut si eu pe toate) se numara:

Puls crescut;
Teama de moarte si de pericol;
Ameteala;
Crampe abdominale;
Maini si picioare reci;
Transpiratii reci;
Greata;
Cefalee;
Agorafobie (teama de locuri aglomerate);
Senzatie de lesin.

Persoana care tocmai a avut un atac de panica se poate simti epuizata si, de multe ori, traieste cu teama ca acele simptome ar putea sa reapara sau, si mai rau, ii este afectata viata de zi cu zi, simtind o frica permanenta, chiar si pentru imprejurari care inainte ii faceau placere. Sau, cum am patit eu, pe langa teama, am devenit si ipohondra, avand impresia ca am o boala grava la cel mai mic simptom fizic pe care il aveam.

In momentul in care teama devine recurenta, vorbim de asa numita afectiune denumita tulburare de panica. Din fericire insa, atat atacurile de panica, cat si tulburarea de panica se trateaza, ajungand sa se diminueze si chiar sa dispara in totalitate.

Cauzele atacurilor de panica

Ca si mine, acum 2 ani, probabil va intrebati de ce apar atacurile de panica si cum este posibil ca de la o zi la alta viata sa ti se schimbe cu 360 de grade. Ei bine, schimbarile nu se produc chiar de azi pe maine, ci atacurile de panica apar ca o consecinta a ceea ce ai trait pana atunci sau ai mostenit genetic. Iata cateva dintre cauzele atacurilor de panica:

Perioade prelungite de stres;
Mostenire genetica, atunci cand provii dintr-o familie in care unul dintre parinti a fost mai anxios sau a manifestat o grija exagerata fata de tine;
Predispozitia spre emotii negative sau o rezistenta scazuta la situatii stresante;
Anumite modificari in functionarea creierului, de regula, o cantitate scazuta de serotonina poate conduce la asemenea tulburari;
Depresia, strestul posttraumatic;
Consumul excesiv de alcool, nicotina si cofeina.

Cum se trateaza atacurile de panica

Asa cum spuneam mai sus, vestea buna este ca atacurile de panica si tulburarea de panica si de anxietate se trateaza, in timp. In functie de personalitatea fiecaruia, atacurile de panica pot fi gestionate mai usor sau mai dificil, existand situatii cand persoana in cauza are nevoie de ajutor specializat din partea unui psiholog, iar in cazurile mai accentuate poate chiar de interventia unui psihiatru.

Iata, mai jos, o lista cu cateva dintre activitatile care pe mine m-au ajutat sa depasesc aceasta perioada. Un sfat: chiar daca sunt zile in care nu aveti chef sau energie nici macar sa va dati jos din pat, trebuie sa va fortati un pic sa iesiti din acea stare. Cel mai important este sa va tineti mintea ocupata si sa indepartati gandurile negative care v-ar putea coplesi. Gandurile sunt ganduri, voi sunteti voi. Eu:

Am mers la psiholog imediat dupa ce am avut primul atac de panica si am continuat terapia pe o perioada indelungata. In felul acesta am descoperit si cauzele atacurilor mele de panica si am reusit sa le indepartez, am ajuns sa ma si cunosc mai bine si sa imi dau seama ce vreau sa schimb.
Am citit mult, atat carti de dezvoltare personala, cat si de beletristica. Va recomand sa nu va avantati spre prea multe carti de dezvoltare personala, uneori va pot cauza frustrari, eu am patit si asta si am scris aici de ce.
Am continuat sa lucrez la fel de intens ca inainte si nu mi-am abandonat nici un proiect, ceea ce m-a ajutat enorm.
Am iesit la plimbari in aer liber, desi aveam zile cand ma temeam si de aceasta activitate atat de simpla.
Am inceput sa colorez mandale si sa fac puzzle-uri, sunt activitati care va ajutati sa stati concentrati.
Am mers la yoga si la masaje de relaxare.
Am mers la acupunctura si la terapia Bowen.
Si, nu in ultimul rand, am avut un sprijin neconditionat din partea lui Andrei, ceea ce a contat enorm. Ulterior, cand le-am spus prin ce trec, am primit si sprijinul familiei si al prietenilor apropiati. Timp de cateva luni am fost si eu in categoria celor care nu recunosc ca au o problema, gandindu-ma ca voi fi judecata. Acum nu imi mai pasa:).

Asta este, poate, partea cea mai buna cu care am ramas dupa o perioada grea. Am invatat sa ma pun pe primul loc, sa spun “NU” si sa fac ceea ce simt in mare parte, fara a mai fi afectata de ceea ce numim “gura lumii”.

Tin sa mentionez ca acest articol are la baza experienta mea proprie cu privire la atacurile de panica si tulburarile de anxietate, precum si informatii pe care le-am dobandit de-a lungul timpului, tot studiind acest subiect. Insa, daca si voi treceti printr-o situatie similara, recomandarea mea este, inainte de toate, sa mergeti la psiholog, intrucat fiecare om este unic in felul lui si fiecare are nevoie o terapie personalizata pe tipul sau de personalitate. Asa cum nu toti reactionam la fel atunci cand suntem raciti sau avem o durere de stomac, nici atacul de panica nu il gestionam toti in acelasi fel.