Braga – o bautura racoritoare cu poveste

stand bragarie Bogdania

Bragageria Bogdania – noua braga in vechiul Bucuresti

M-am nascut si am crescut in Slatina, un mic oras cunoscut, printre altele, pentru vestita braga, citronada, inghetata si halvita, toate de la ”Atletul albanez”, o bacanie ce apartine familiei Memish si care a rezistat de-a lungul generatiilor, ba chiar s-a si extins. Imi amintesc ca, atunci cand eram mica, asteptam cu nerabdare sa merg cu bunicii sau cu parintii la piata, in partea de jos a orasului, pentru a trece si pe la albanezi si a primi cate o inghetata si un pahar cu braga sau citronada.

Am continuat sa fiu un client fidel al ”Atletului albanez” si in liceu, insa, odata mutata in Bucuresti, vizitele mele in Slatina s-au rarit, asa ca, pe langa dorul de casa, a aparut si dorul de o inghetata buna si un pahar cu braga, mai ales ca eu nu beau sucuri din comert decat foarte rar.

Probabil unii dintre voi stiu ce este braga si, la fel de bine stiti si ca nu se gaseste deloc pe toate drumurile, mai ales daca vorbim de o braga naturala, autentica, si nu de una sintetica. Ei bine, pasionata fiind de subiect, am descoperit, acum ceva vreme, ca sotul profesoarei mele de Antropologie din facultate, domnul Dragos Bogdan, este producator de braga si detine un loc foarte frumos in Bucuresti, de unde iubitorii acestei bauturi o pot achizitiona – Bogdania. Si, pentru ca am fost tare curioasa sa aflu cum a luat nastere Bogdania, am stat de vorba cu domnul Dragos Bogdan si, ascultandu-I povestea, parca eram transpusa in vremuri stravechi, cand braga era la mare cautare.

  • Buna ziua, domnule Bogdan, spuneti-mi, va rog, cateva cuvinte despre dumneavoastra!

 Provin dintr-o familie in care s-a facut si s-a consumat braga: strabunicii mei aveau carciuma in sat si, conform marturiilor ultimului frate al bunicului, trecut de curand la cele vesnice, ei faceau braga, bere de casa, socata si alte bauturi racoritoare de vara, pe care le vindeau nu numai la carciuma, ci si la targul de Mosi de la Obor. Bunicul meu nu a fost atras de meseria de carciumar, ci a ales sa urmeze o scoala economica si apoi sa profeseze in acest domeniu. Totusi, imi aduc aminte cu placere de perioada copilariei, in care ne pregatea socata, trandafirata, halva turceasca sau inghetata de iaurt cu fructe. Braga, insa, nu-mi amintesc sa fi baut, desi bunica mea spunea ca mai facea…

Interesul pentru acest produs s-a ivit mult mai tarziu, atunci cand, avand o afacere de promovare si vanzare a produselor traditionale, am descoperit si aceasta minunata licoare. De atunci si pana astazi pot spune ca, pe poarta bragageriei, ar trebui sa asez semnul triunghiular under construction: o relatie ce se dezvolta zi de zi, cu ocazia fiecarei noi sarje de braga si cu fiecare client in parte.

  • Cum si cand v-a venit ideea de a infiinta Bogdania? Care este povestea din spatele brandului?

 Daca doriti sa va relatez povestea brandului Bogdania, ea porneste dintr-o necesitate ivita intr-un moment in care institutiile abilitate sa vegheze asupra drepturilor de autor nu si-au facut treaba. Concret, prin anul 2010, in momentul in care am sesizat ca numele afacerii mele este folosit de o afacere similara, am demarat procedurile de inscriere la OSIM pentru brandul pe care il foloseam atunci. In urma obtinerii certificatului de marca inregistrata, am notificat firma competitoare in vederea schimbarii denumirii. In decurs de 30 de zile am constatat ca acea firma reusise nu numai sa isi inscrie brandul inaintea mea(!!!), ci mi s-a si pus in vedere ca eu sa renunt la brandul pe care il foloseam de dinainte ca ei sa existe.

In aceasta situatie, in mod preventiv, am gandit un brand nou care sa vorbeasca in acelasi timp despre mai multe lucruri: in primul rand l-am dorit legat de numele meu, stiind ca orice produs artizanal este identificat automat cu cel care il face; in al doilea rand, faceam o trimitere catre Kara Bogdania – Bogdania cea intunecata – asa cum era numita de catre otomani Tara Moldovei, acolo unde braga era extrem de populara, mai ales in zona sudica, in orasele Galati si Braila.

Asadar, Bogdania vorbeste despre traditia consumului de braga in teritoriile nord dunarene, dar si despre ceea ce inseamna acest produs astazi, despre bragagiul modern.

  •  Ce ingrediente stau la baza retetei pentru braga, o realizati chiar dumneavoastra, exista si aparate speciale?

 Braga este, probabil, singurul produs care nu se poate face cu automatizari sau mijloace robotizate de productie. De fapt, as propune o nuantare a ideii: s-ar putea face, ipotetic vorbind, insa ar fi un alt produs, mai putin autentic, mult mai departe de ceea ce inseamna braga cu adevarat. Fiertura trebuie simtita la mana, trebuie sa se coaca pe burta ceaunului, dar nu trebuie lasata sa se arda. Braga trebuie batuta pana simti ca ingredientele se aduna, se ingemaneaza, atunci stii ca e gata si o poti lasa la fermentat. In acest fel, reusim sa aducem inaintea consumatorilor un produs viu, fara conservanti, a carui durata de viata este de doar cateva zile.

  • Aveti concurenta in Bucuresti?

Find un produs ce are nevoie de multa munca pana sa fie gata si avand un termen de valabilitate destul de scurt, braga a fost ocolita de producatorii de racoritoare. De aceea, numarul bragagiilor ramasi in activitate este foarte mic, probabil 5-6 in toata tara. E adevarat ca si gustul romanilor pentru bauturile racoritoare a fost bombardat de bauturi carbo-gazoase realizate industrial cu diverse arome, coloranti si conservanti, iar la ora actuala braga este privita ca un produs exotic, coborat de undeva din istorie, asa cum iti atrage privirea, pentru un moment, pe strada, aparitia unei masini de epoca.

In Bucuresti am concurenta doar pe… mine insumi. Mi s-a intamplat ca cei ce veneau sa se aprovizioneze de la bragagerie sa ma avertizeze ca au baut o braga foarte buna in Muzeul Satului, deci sa fiu atent la concurenta! Cand aflau ca e una si aceeasi braga, avertizarea se transforma intr-o confirmare a increderii pe care mi-o acordau si pentru care nu contenesc sa le fiu recunoscator.

  •   Care este specificul evenimentelor la care ati participat si intentionati sa participati si cand vom reveni la normalitate?

In trecut, braga se gasea mai peste tot: in targuri sau iarmaroace, la piata sau la un colt de strada, in orice loc unde era mai multa lume se ivea si cate un bragagiu, caci, mai ales vara, era mare nevoie de el! Astazi, am cautat sa participam la cat mai multe evenimente organizate intr-un cadru cu parfum de odinioara, cum ar fi, de pilda, cele de la Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti sau cele de la Muzeul Taranului Roman, festivaluri precum Strada Armeneasca si  Femei pe Matasari sau cele in care primim amatorii de braga chiar la noi acasa, cum ar fi Bazarul de Cotroceni. In plus, exista multe alte ocazii la care prezenta bragai este obligatorie: lansari de carte cu subiecte de epoca, evenimente ce au ca tema perioade istorice in care braga era nelipsita, cum ar fi cel de-al XII-lea Congres International al Studiilor Sud-Est Europene de la Bucuresti sau Conferinta Mostenirea Culturala a Epocii Brancovenesti de la palatul Potlogi.

Din pacate, majoritatea acestor evenimente, la care participam cu multa bucurie, pentru ca avem ocazia de a vedea reactia oamenilor in fata standului cu braga – de uimire combinata cu curiozitate, au fost suspendate din pricina restrictiilor sanitare din acest an. Prin urmare, si activitatea noastra s-a restrans foarte mult, chiar am suspendat productia in cateva randuri in acest an. In aceasta perioada continuam sa facem braga, insa doar pentru cei ce vin sa se aprovizioneze de la bragagerie.

  •  Care este media de varsta a clientilor?

In general, braga este cautata de cei trecuti de prima tinerete, care au avut ocazia sa se intalneasca cu ea in diverse contexte. Astazi ne cauta cu nostalgie pentru a retrai momentele copilariei sau ale tineretii. Atentia noastra insa se indreapta catre generatiile tinere, iar efortul de promovare il canalizam pentru a populariza braga in randul copiilor sau adolescentilor.

In acest context, de cativa ani participam la programul Scoala Altfel, unde prezentam copiilor atat produsul, cat si istoria sa, incluzand o degustare la final. M-am bucurat nespus cand, la alte evenimente, m-am trezit cu copiii care participasera la acele ore venind de mana cu parintii sa bea braga. In alt registru, am avut placerea sa prezint braga in fata studentilor Facultatii de Litere din Bucuresti, ca bautura balcanilor, cea care uneste oameni si teritorii, altfel destul de diferite din punct de vedere al limbii sau al religiei. Nici logo-ul nu am vrut sa fie foarte traditional, ci mai degraba intr-o linie simpla, moderna, care sa poata vorbi tinerilor pe limba lor.

  • Unde va putem gasi?

Restrictiile impuse de criza sanitara de anul acesta ne-au facut sa ne suspendam orice proiect de dezvoltare si de largire a popularitatii produsului nostru. In acest context, aveam pregatita pentru luna mai a acestui an lansarea unei noi bragagerii in zona Olari, unde nu doar sa facem braga, ci unde sa putem invita clientii sa ia loc intr-o casa de targovet de la sfarsitul secolului al XIX-lea, readusa la viata intr-o reinterpretare a decoratiei in stilul perioadei de influenta otomana tarzie, cea care a precedat emanciparea si occidentalizarea Principatelor Romane. Este vorba de un context mai larg in care braga ocupa locul principal, iar in jurul ei, cafeaua la nisip, zaharicalele, placintele si alte rasfaturi de influenta orientala, vor completa imaginea unui Bucuresti mai putin cunoscut. Am amanat deschiderea pana la jumatatea lunii februarie a anului viitor, daca nu vor aparea alte restrictii.

Intre timp, invitam doritorii de braga la noi, in atelierul din strada Dr. Constantin Severeanu, nr. 21, sector 5, insa, nefiind un magazin, avem rugamintea de a se anunta cu un telefon sau un mesaj dat in avans. Detalii pe www.bogdania.ro.  

Post Comments (1)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial